Fascinant, provocator, alambicat, frustrant, autoritar, diferit - numai câteva dintre adjectivele care se potrivesc sistemului de drept al Uniunii Europene. Din toate, primul care îmi vine în minte și ultimul care rămâne la sfârșitul unei zile de lucru este fascinant.

marți, 18 ianuarie 2011

Încă trei cereri preliminare respinse ca inadmisibile de Curtea de Justiție

Curtea de Justiție a respins încă trei cereri preliminare ca inadmisibile pentru inadecvata descriere a situației de fapt, în cauzele C-439/10, SC DRA SPEED, C-440/01, Semtex și C-441/10, Anghel, trimise de CA Bacău și referitoare la conformitatea taxei pe poluare cu articolul 110 TFUE.
Curtea de Justiție a respins încă trei cereri preliminare ca inadmisibile pentru inadecvata descriere a situației de fapt, în cauzele C-439/10, SC DRA SPEED, C-440/01, Semtex și C-441/10, Anghel, trimise de CA Bacău și referitoare la conformitatea taxei auto cu articolul 110 TFUE.
Curtea a reținut, identic în toate cele trei ordonanțe, că instanța de trimitere a „descris cadrul normativ al acțiunii principale și a prezentat argumentele juridice care au determinat‑o să reflecteze asupra interpretării dreptului Uniunii. În schimb, respectiva decizie nu conține, cu excepția unei mențiuni cu privire la data la care a fost achitată taxa în litigiu în acțiunea principală, nicio descriere, fie și succintă, a cadrului factual al respectivei acțiuni. Curții nu i s‑a oferit astfel posibilitatea nici să se asigure că ipoteza de fapt pe care se întemeiază întrebările preliminare intră în mod efectiv în sfera de aplicare a dispoziției dreptului Uniunii a cărei interpretare se solicită, nici, mai general, să răspundă în mod util și fiabil la întrebările adresate.” (pct. 11 din considerente)
Cele cinci ordonanțe pronunțate până acum în cereri preliminare din România, în care în tot sau în parte (aici mă refer inclusiv la C-102/10, Bejan) constituie un mesaj pe care Curtea de Justiție îl transmite tuturor instanțelor naționale din statele membre. Jurisprudență precum cea din aceste cauze, pronunțată de-a lungul anilor, începând cucauzele reunite C-320-322/90, Telemarsicabruzzo (Rec., p. I-393), a stat la baza elaborării ghidului orientativ de redactare a cererilor preliminare, Nota de informare cu privire la efectuarea trimiterilor preliminare de către instanțele naționale, care constituie nu numai o sinteză a mecanismului trimiterilor preliminare, excelentă pentru juristul în criză de timp, ci și modelul de urmat pentru instanțe. Astfel, odată ce instanța și-a format convingerea, după ascultarea participanților la proces, că are nevoie de răspunsul CJUE pentru a dezlega o problemă de aplicare a unei norme de drept UE în dosarul respectiv și, prin urmare, decide să formuleze o cerere preliminară, Nota de informare sugerează că cererea trebuie:
22. (…)
  • să cuprindă o expunere succintă a obiectului litigiului, precum și a faptelor pertinente, astfel cum au fost constatate, sau, cel puțin, să prezinte ipotezele de fapt pe care se întemeiază întrebarea preliminară;
  • să redea conținutul dispozițiilor de drept intern care ar putea fi aplicate și să identifice, dacă este cazul, jurisprudența națională pertinentă, indicând de fiecare dată referințele exacte (de exemplu, pagina unui jurnal oficial sau a unui anumit repertoriu de jurisprudență, eventual cu trimitere la site-uri internet);
  • să identifice cu suficientă precizie dispozițiile dreptului Uniunii relevante în speță;
  • să explice motivele care au determinat instanța de trimitere să formuleze întrebările privind interpretarea sau validitatea anumitor dispoziții ale dreptului Uniunii, precum și legătura dintre aceste dispoziții și legislația națională aplicabilă acțiunii principale;
  • să cuprindă, dacă este cazul, un rezumat al argumentelor esențiale ale părților din acțiunea principală.
Pentru a facilita lectura și posibilitatea de a face referire la actul de trimitere, se recomandă ca diferitele puncte sau paragrafe ale acestuia să fie numerotate.
23. În sfârșit, instanța de trimitere poate, dacă apreciază că este în măsură să o facă, să își expună succint punctul de vedere cu privire la răspunsul care urmează să fie dat la întrebările adresate cu titlu preliminar.
24. Întrebarea sau întrebările preliminare trebuie să figureze într-o parte distinctă și în mod clar individualizată a actului de trimitere, de regulă la începutul sau la sfârșitul acestuia. Ele trebuie să fie inteligibile fără a face referire la expunerea de motive a cererii, care va oferi însă contextul necesar pentru o apreciere adecvată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu