Fascinant, provocator, alambicat, frustrant, autoritar, diferit - numai câteva dintre adjectivele care se potrivesc sistemului de drept al Uniunii Europene. Din toate, primul care îmi vine în minte și ultimul care rămâne la sfârșitul unei zile de lucru este fascinant.

Despre mine

Am început acest blog din fascinația pe care o încerc aproape întotdeauna când întâlnesc câte o problemă de aplicare a dreptului Uniunii Europene.

Circulă o legendă potrivit căreia dreptul Uniunii Europene este greu de studiat. La acest sentiment aș adăuga și altele, pe care le simt din când în când, chiar și acum, după ani buni de studiu - uneori mi se pare prea complex sau prea autoritar, alteori nejustificat de simplu, deseori frustrant. De multe ori mi se pare pur și simplu diferit. De la o vreme, sentimentul predominant e cel de fascinație. Nu știu exact cum l-am dobândit, știu că nu a venit natural și nici de la început, cel puțin nu în primii doi ani. Oricum, se datorează în mare parte mentorului meu, profesorul Derrick Wyatt de la Facultatea de Drept a Universității Oxford, care m-a îndrumat cu răbdare infinită de-a lungul anilor.

Izvorul principal al inspirației mele îl constituie lucrul cu auditorii de justiție. Comentariile lor, întrebările pe care le pun, buna cunoaștere a sistemului de drept românesc sunt daruri prețioase. Prin ochii lor, în fiecare an beneficiez de o citire proaspătă a noțiunilor de drept european și am ocazia și motivația să reflectez din nou asupra efectului lor în dreptul intern. Am fost de asemenea norocoasă să am parte de colaboratori cum trebuie, oameni întregi și deschiși la minte, ponderați, roși și ei de același microb, de a învăța mereu și a transmite ceea ce știu.

Aceasta este preocuparea mea (noastră) principală, de a transmite ce am învățat. Auditorilor, magistraților. Am fost judecător numai câțiva ani, suficienți ca să îmi aduc aminte sentimentul de „sală”, de care uneori îmi e dor și acum, dar în care nu m-aș mai întoarce. Mă aflu de câțiva ani în fericita situație de a-mi da seama unde îmi este locul, adică unde mă simt cel mai bine și unde pot contribui cel mai adecvat. Acolo sunt, și sunt atâtea de făcut!

Contribuția pe care o aduc la formare inițială este cea mai satisfăcătoare pentru mine, de la partea științifică și până la partea de tutorat și de coordonator de Cămin. Nu sunt la fel de mulțumită însă de modul în care se derulează formarea continuă în materia dreptului UE, iar despre formarea descentralizată informațiile reale din teritoriu sunt atât de puține încât nu mi-am format o opinie. Variabilele sunt multe...

Din ianuarie 2011 am început să construiesc un centru de resurse în materia dreptului UE, care merge încet fără ajutor profesionist angajat (profesionistul de acasă ajută cât poate). Voluntari?
Centrul acesta a fost primul pas către adaptarea programului olandez Eurinfra, prin care instituția omoloagă de formare asigură magistraților lor trei componente: o bază de date juridică minunată, o rețea de magistrați cunoscători în materie, câte unul în fiecare instanță, care funcționează ca punct de referință penru colegi, și cursuri de formare  specializată.

Calitatea de membru în Consiliul științific al INM, ca reprezentant al formatorilor (al doilea mandat), sper să îmi ofere oportunitatea de a contribui și structural la bunul mers al Institutului. Deși sunt insider de 7 ani și, ca și ceilalți formatori cu normă întreagă, mi-am depășit cu mult mandatul aferent materiei la care predau, două ședințe în Consiliu au fost suficiente ca să realizez cât de complexe sunt de fapt lucrurile.

Teza de masterat: European Union/United States Data Protection Relations, 2003